fragmente împrăștiate

Lumea crapă
Dintotdeauna.
Uneori, zoaiele ies în sus
Cu talpa le strivim
Mărunte străluciri
(25 noiembrie 2016)

/////////

După o perioadă în care am interacționat ceva mai mult cu mediul corporatist (companii mari și foarte mari), constat, o dată în plus, că organizațiile de acest tip par a fi bolnave de o ipocrizie sistemică.

Organizațiile și oamenii din acestea funcționează și se ascund după manuale de proceduri, manuale de HR, PR și alte acronime, dar....

Dar, o mulțime de "dar"... oamenii zîmbesc și se sunt prețuiți conform manualului și, tot conform manualului, au abonament la psihoterapie. Calitatea este obținută conform manualului și, tot conform manualului, sunt justificate neconformitățile. Tot felul de astfel de situații.

Organizațiile de tip corporatist rezistă doar datorită mărimii lor și nu fiindcă ar fi, necesarmente, creative, performante și conduse de manageri foarte buni. Am argumente care îmi permit să spun că multe organizații de drept privat mari și foarte mari (românești, fiindcă străine nu prea cunosc) sunt mari datorită apelului la și utilizării corupției în relație cu statul. Am întîlnit manageri ai unor instituții publice cu competențe reale semnificativ mai importante decît cele ale unor manageri care "coperta" revistelor glossy.

Am participat la seminarii și conferințe la care capete de afiș erau "guru" ai managementului, marketingului, resurselor umane etc. Cantități mai mari de minciuni, ipocrizie și cabotinism mai întîlnesc la evenimentele similare la care participă "specialiști" din administrația publică centrală.

Încă nu am o concluzie la cele de mai sus.

 ///////////
Neputințele unui Președinte sunt, printre altele, ordonanțele Guvernului (inclusiv alea de urgență). O să-mi spuneți că ordonanțele trebuie aprobate prin lege. Așa e, cu excepția aprobării tacite în Parlament.

Cam asta ar fi cazul modificării, prin ordonanță, a regimului redevențelor plătite de cei care exploatează resursele naturale (pentru început, redevențele pentru petrol&gaze). De la redevență foarte mică la un impozit mare pe profitul din exploatare, se poate ajunge la ajutoare de stat în locul încasărilor. Motivul: profitul din exploatare este 0 sau negativ. Ajutorul de stat este necesar pentru explorari si alte dezvoltări asemenea (vezi costurile pentru energia verde, eoliană sau solară).
[nu vă plictisesc cu prea multe detalii, fiindcă știu că sînt mai prețioși cîinii vagabonzi sau praful în ochi - cele cîteva zeci de milioane de euro, chipurile recuperate de DNA] Oricum, știți cam cît pierde România din cele mai mici redevențe din Europa?! Eu nu știu, dar estimez că pierde exact diferența între bunăstare și sărăcie endemică.
Ce poate face un Președinte pentru o situație ca cea de mai sus? Strict constituțional - referendum. Altfel?! Nu mare lucru.

(24 noiembrie 2014)

////////
Ochiul il deschide timpul
Uneori
Ce va fi se arata
orbi, ne indoim
(24 noiembrie 2016)