Sari la conținut

Ondansetron

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ondansetron
Identificare
Număr CAS99614-02-5[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem4595[3][4]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00904[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider4434[5]  Modificați la Wikidata
UNII4AF302ESOS[1][4]  Modificați la Wikidata
KEGGC07325[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL46[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCA04AA01[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₈H₁₉N₃O[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară293,152812 u.a.m.[9]  Modificați la Wikidata

Ondansetronul (denumire comercială Osetron) este un antiemetic de tip antagonist 5-HT3, fiind utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor postoperatorii.[10][11][12][13] Căile de administrare disponibile sunt intravenoasă și orală.[10]

Molecula a fost patentată în 1984 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1990.[14] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[15] Este disponibil sub formă de medicament generic.[10]

Utilizări medicale

[modificare | modificare sursă]

Ondansetronul este utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor, mai exact cele produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor care apar postoperatoriu.[10][11][12][13] Medicamentul este utilizat și off-label în tratamentul greții în sarcină, de obicei dacă alte medicamente nu funcționează.[16] Totuși, se pare că ar exista un risc de apariție a malformațiilor congenitale ale miocardului ca urmare a administrării sale în sarcină.[17][18]

Reacții adverse

[modificare | modificare sursă]

Principalele reacții adverse asociate tratamentului cu ondansetron sunt: diaree sau constipație, cefalee, somnolență și mâncărimi.[10][12] Mai rar, poate induce reacții alergice severe.

Mecanism de acțiune

[modificare | modificare sursă]

Ondansetronul este un antagonist al receptorilor serotoninergici de tipul 5-HT3.[19] Deoarece grețurile și vărsăturile produse de chimioterapice, citostatice și radioterapie sunt datorate eliberării de serotonină în peretele intestinal, ceea ce duce la inițierea unui reflex de vomă prin activarea vagală a receptorilor 5-HT3, antagonizarea acestora de către ondansetron duce la scăderea senzației de greață și vomă.[12]

  1. 1 2 „ondansetron” (în engleză). Wikidata Q116031405. Accesat în .
  2. ↑ „CAS Common Chemistry”. Wikidata Q18907859. Accesat în .
  3. 1 2 3 4 „Ondansetron” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
  4. 1 2 3 „InChIKey: FELGMEQIXOGIFQ-UHFFFAOYSA-N”.
  5. ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChemSpider. Wikidata Q2311683. Accesat în .
  6. ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChEBI. Wikidata Q902623. Accesat în .
  7. ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChEMBL. Wikidata Q6120337. Accesat în .
  8. ↑ „Ondansetron” (în engleză). DrugBank. . Wikidata Q1122544.
  9. ↑ „Ondansetron” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
  10. 1 2 3 4 5 „Ondansetron”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
  11. 1 2 „Ondansetron”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în .
  12. 1 2 3 4 „Rezumatul caracteristicilor produsului - Osetron 4 mg soluție injectabilă” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în .
  13. 1 2 Cooke CE, Mehra IV (martie 1994). „Oral ondansetron for preventing nausea and vomiting”. American Journal of Hospital Pharmacy. 51 (6): 762–71. PMID 8010314.
  14. ↑ Fischer J, Ganellin CR (). Analogue-based Drug Discovery. John Wiley & Sons. p. 448. ISBN 9783527607495.
  15. ↑ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771 Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
  16. ↑ Smith JA, Refuerzo JS, Ramin SM. „Treatment and outcome of nausea and vomiting of pregnancy”. UpToDate. Arhivat din original la .
  17. ↑ Carstairs SD (mai 2016). „Ondansetron Use in Pregnancy and Birth Defects: A Systematic Review”. Obstetrics and Gynecology. 127 (5): 878–83. doi:10.1097/AOG.0000000000001388. PMID 27054939.
  18. ↑ Ramin SM, et al. (Committee on Practice Bulletins-Obstetrics) (ianuarie 2018). „ACOG Practice Bulletin No. 189: Nausea And Vomiting Of Pregnancy”. Obstetrics and Gynecology. 131 (1): e15–30. doi:10.1097/AOG.0000000000002456. PMID 29266076.
  19. ↑ Brunton, Laurence L.; Lazo, John S.; Parker, Keith L. (). Goddman & Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics. New York: McGraw-Hill. pp. 1000–3. ISBN 978-0-07-142280-2.