Ondansetron
| Ondansetron | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 99614-02-5[1][2] |
| PubChem | 4595[3][4] |
| DrugBank | DB00904[4] |
| ChemSpider | 4434[5] |
| UNII | 4AF302ESOS[1][4] |
| KEGG | C07325[6] |
| ChEMBL | CHEMBL46[7] |
| Cod ATC | A04AA01[8] |
| SMILES | |
| InChI | InChI=InChI=1S/C18H19N3O/c1-12-19-9-10-21(12)11-13-7-8-16-17(18(13)22)14-5-3-4-6-15(14)20(16)2/h3-6,9-10,13H,7-8,11H2,1-2H3[3] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₁₈H₁₉N₃O[3] |
| Masă molară | 293,152812 u.a.m.[9] |
| Modifică date / text | |
Ondansetronul (denumire comercială Osetron) este un antiemetic de tip antagonist 5-HT3, fiind utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor postoperatorii.[10][11][12][13] Căile de administrare disponibile sunt intravenoasă și orală.[10]
Molecula a fost patentată în 1984 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1990.[14] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[15] Este disponibil sub formă de medicament generic.[10]
Utilizări medicale
[modificare | modificare sursă]Ondansetronul este utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor, mai exact cele produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor care apar postoperatoriu.[10][11][12][13] Medicamentul este utilizat și off-label în tratamentul greții în sarcină, de obicei dacă alte medicamente nu funcționează.[16] Totuși, se pare că ar exista un risc de apariție a malformațiilor congenitale ale miocardului ca urmare a administrării sale în sarcină.[17][18]
Reacții adverse
[modificare | modificare sursă]Principalele reacții adverse asociate tratamentului cu ondansetron sunt: diaree sau constipație, cefalee, somnolență și mâncărimi.[10][12] Mai rar, poate induce reacții alergice severe.
Mecanism de acțiune
[modificare | modificare sursă]Ondansetronul este un antagonist al receptorilor serotoninergici de tipul 5-HT3.[19] Deoarece grețurile și vărsăturile produse de chimioterapice, citostatice și radioterapie sunt datorate eliberării de serotonină în peretele intestinal, ceea ce duce la inițierea unui reflex de vomă prin activarea vagală a receptorilor 5-HT3, antagonizarea acestora de către ondansetron duce la scăderea senzației de greață și vomă.[12]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „ondansetron” (în engleză). Wikidata Q116031405. Accesat în .
- ↑ „CAS Common Chemistry”. Wikidata Q18907859. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Ondansetron” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- 1 2 3 „InChIKey: FELGMEQIXOGIFQ-UHFFFAOYSA-N”.
- ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChemSpider. Wikidata Q2311683. Accesat în .
- ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChEBI. Wikidata Q902623. Accesat în .
- ↑ „Ondansetron” (în engleză). ChEMBL. Wikidata Q6120337. Accesat în .
- ↑ „Ondansetron” (în engleză). DrugBank. . Wikidata Q1122544.
- ↑ „Ondansetron” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 „Ondansetron”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
- 1 2 „Ondansetron”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Rezumatul caracteristicilor produsului - Osetron 4 mg soluție injectabilă” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în .
- 1 2 Cooke CE, Mehra IV (martie 1994). „Oral ondansetron for preventing nausea and vomiting”. American Journal of Hospital Pharmacy. 51 (6): 762–71. PMID 8010314.
- ↑ Fischer J, Ganellin CR (). Analogue-based Drug Discovery. John Wiley & Sons. p. 448. ISBN 9783527607495.
- ↑ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771
. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. - ↑ Smith JA, Refuerzo JS, Ramin SM. „Treatment and outcome of nausea and vomiting of pregnancy”. UpToDate. Arhivat din original la .
- ↑ Carstairs SD (mai 2016). „Ondansetron Use in Pregnancy and Birth Defects: A Systematic Review”. Obstetrics and Gynecology. 127 (5): 878–83. doi:10.1097/AOG.0000000000001388. PMID 27054939.
- ↑ Ramin SM, et al. (Committee on Practice Bulletins-Obstetrics) (ianuarie 2018). „ACOG Practice Bulletin No. 189: Nausea And Vomiting Of Pregnancy”. Obstetrics and Gynecology. 131 (1): e15–30. doi:10.1097/AOG.0000000000002456. PMID 29266076.
- ↑ Brunton, Laurence L.; Lazo, John S.; Parker, Keith L. (). Goddman & Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics. New York: McGraw-Hill. pp. 1000–3. ISBN 978-0-07-142280-2.