Esența nopții

              Sunt singură în camera mea. E o noapte răcoroasă, iar geamul deschis îmi amintește de o aromă pe care nu am simțit-o demult... mirosul nopții. Niciodată nu am avut nimic împotriva singurătății, ba chiar dimpotrivă, îmi oferea diferite plăceri... o relație serioasă, deloc secretă și fără compromisuri. De ce a trebuit să ajung de la stadiul acesta, la unul deloc plăcut?... Acum, singurătatea, deși îmi oferă aceeași siguranță, mi se pare tristă și inutilă fară tine,... în schimb noaptea rămâne la fel, doar ea mă alină când tu ești plecat... ea îmi aduce gândul tău de departe, iar vântul mi-l șoptește... apoi privesc spre steaua mea și știu că și tu te uiți la ea... închid ochii și îți simt degetele fine pe obrazul meu, buzele pe năsucul meu și respirația înceată și adâncă... E frig, iar de data aceasta, tu nu mai ești aici și acum să mă încălzești... iar suplinitorii tăi sunt egoiști, în ciuda blănii călduroase...
               Uneori mă simt pierdută, simt că nu mai vreau să lupt să câștig ceva ce oricum este al meu... atunci realizez că defapt doar în mintea mea este o bătălie... pentru că tu ai decis al cui ești, iar eu am ieșit în câștig. Știam că asta e iubirea, un joc în care ambii pierd sau ambii câștigă... iar noi suntem fericiții câștigători ai unei...?
Vieți.

Îmi simt ploapele grele, din cauza ta..., iar din tavan cad din nou flori...
Somn.

Și acuma... ghiciți pe cine iubesc eu?:D
P.S. Mi-am descoperit o noua fobie... păpușile  acelea creppy, vechi care îți dau un sentiment ciudat când ești în preajma lor... brrr.

simplitate si complexitate

 Ploua.

  Ziua... 

Ploaie torentiala de sentimente.

Amurgul ne face delicati si atenti. 

Noaptea...

Ploaie de stele si imbratisari.

Dimineata.
Tigari, rasarit si iubire.

Criminala

              O rochie mulata neagra, sexy chiar, parul blond-roscat (nu, nu sunt eu), ascuns sub o peruca neagra si niste cizme negre overknees... Ati spune ca e o tipa buna, care se indreapta spre o intalnire mai indrazneata, asta daca nu ar fi in miezul noptii si nu ar avea in plan o crima. Ajunge in casa cu pricina, isi arunca peruca pe jos, se dezbraca pana la lenjerie si se intinde pe pat linistita asteptand...
             Va ucide indiferenta din privirea ta, teama din gandurile tale si raceala din mintea ta.

             Va fi criminala secolului, va putea ingropa minciuna, va incinera infidelitatea si va distruge monotonia; va alunga despartirile si nu vor mai exista secrete intre parteneri... Va reinventa relatia perfecta, armonia intre iubiri si echilibrul intre dragoste si sex. Nu stiu cum o va chema pe gagica asta, dar va exista...
           
             Tigara e pe aproape terminata; la fel si crimele comise... Nu se va chinui sa distruga cadavrele... este o motivatie buna pentru cei raniti in dragoste, o motivatie care ii va forta sa o ia de la capat ori de cate ori va fi nevoie...

Noaptea placerilor, noaptea iubirii

Noaptea... e ceva pur, misterios si tot odata infricosator. Se spune ca frica de intuneric ne tine pe multi in viata... Intr-un fel sunt de acord cu asta, dar pe deoparte, de ce sa ratam ceva atat de frumos pentru o simpla frica?
Apas pe clanta usii, care acum o vad ca pe un portal spre viata ce ma asteapta afara. Te prind rapid de mana si te trag dupa mine. Rochita imi flutura de la adierea de afara, dar asta nu ma opreste din mersul meu alert spre nicaieri... si nu oricum ci cu tine. Ajunsi in locul meu secret pe care din totdeauna am vrut sa ti-l impartasesc, ma intind lejera pe iarba, asteptand poate sa te intinzi langa mine... dar nu o faci... In schimb, iti impreunezi mainile cu ale mele, te asezi peste mine, si ma faci sa te doresc printr-un simplu sarut, un sarut pasional. Te simt tot mai inflacarat si plin de dorinta, cu fiecare mangaiere timida si furisa pe care ti-o dau. Fara sa mai stam pe ganduri, ne aruncam intr-un joc patimas al dragostei, un joc care ne duce pe culmile placerii fizice dar si sentimentale. Ne lasam prada tot mai adanc in joc... mangaieri si atingeri interzise pana cand sprijinata de copac totul devine din nou normal si inocent... tu, luna, padurea, noaptea... poate chiar si eu... Si totusi nu imi pot scoate din minte imaginea ta, din momentele in care redevi tu...

Stangacii

         Mainile imi tremura, tastez stangace in incercarea de a-mi transpune sentimentul pe aceasta "hartie"; astept si ma gandesc, vars paharul cu apa, il pun deoparte, imi dau suvitele rebele dupa ureche si incerc iar sa mi te imaginez; capul imi aluneca pe genunchi, astfel capatand o pozitie ciudata, pentru care un yogin dolofan sau un "specimen" caruia ii place sexul in pozitii ciudate, ar fi gelos pe mine.
Undeva, cineva, acum... sufera. Altcineva rade. Ea se naste. Ei mor. Tu? Tu esti inconjurat de oameni, zambesti, vorbesti, oare te si gandesti? El a avut un accident. Ele barfesc. Noi?
Iubire, cearta, mangaiere, gelozie, sarutare, zambete, muscaturi, imbratisare,... somn.
Ciudat.

simtiri...

As vrea sa simt din nou vantul in parul meu, in timp ce inalt zmei, as vrea din nou sa admir vietuitoarele padurii, ratacindu-ma printre copaci, mana mamei mangaindu-mi crestetul si spunandu-mi ca ma iubeste, pumnul tatalui lovindu-se de pumnul meu, vesnicul nostru salut, sa te simt pe tine patrunzandu-ma din nou, fiind amandoi doar o fiinta, simtindu-ma una si aceeasi cu tine, in bratele tale, la pieptul tau,… m-as simti iar fericita, atat de fericita cum doar tu stii sa ma faci, m-as simti iar a ta,…, sunt doar a ta!! \:D/