ADRIAN COSMESCU stamps gallery


clicking on a picture will open a larger image.
ACESTE TIMBRE sunt DE VANZARE,AM UN STOC BOGAT DE TIMBRE ROMANESTI SI STRAINE,PUTETI SA CERETI SI ALTE TIMBRE CARE NU APAR PE ACEST BLOG,
sÃĒmbÄtÄ, 16 mai 2015
vineri, 27 decembrie 2013
duminicÄ, 1 decembrie 2013
joi, 24 octombrie 2013
joi, 29 august 2013
joi, 22 august 2013
TOP 8 CELE MAI RARE SI MAI SCUMPE TIMBRE DIN LUME
Stamp Rarity
#1 Do you know the golden world`s rarest stamps, the 1855 sweden 3 skilling yellow color error

CUMPAR TIMBRE PENTRU REVANZARE
FAC IDENTIFICARI-EVALUARI
VAND TIMBRE ROMANESTI SI STRAINE,tel.0729600730
#2 british guiana

| Twelve-year old L. Vernon Vaughan discovered this rarity in1873 among letters in his family's attic. In 1980 it was auctioned to John Dupont for $935,000. Long reputed to be the rarest stamp in the world, a second copy, still to be authenticated, recently surfaced in Germany. (1856). |
#3POST OFFICE MAURITIUS(TWO STAMPS)

| The British colony of Mauritius produced only 500 examples of each of its first two stamps. Fewer than 30 survive today. In 1993 a cover bearing both the 1d and 2d stamps sold for $3.8 million, the highest price ever paid for a stamp collecting item. (1847) |
#4 HAWAIIAN MISSIONARIES

| The first four stamps issued by Hawaii are called the "Missionaries" because they were frequently used by island missionaries to send letters back to the United States. The lowest denomination, the two-cent, is the rarest of the set. (1851) |
#5 U.S.FRANKLIN Z-GRILL

| The rarest of U.S. stamps, with only 2 known to exist, its "Z-grill" is a pattern of tiny squares pressed into the paper to allow the canceling ink to be absorbed, thus discouraging postage cheaters from washing it out. The use of grills was found to be impractical and was discontinued in the U.S. after 1871. (1867) |
#6 The most famous of U.S. stamps is the airmail "inverted Jenny." (1918)

#7 U.S.CIA INVERTED

#8 CANADA INVERTED CENTER

#9 ROMANIA - PORTO GAZETEI
Cea mai scumpÄ piesÄ filatelicÄ romÃĒneascÄ este ziarul Zimbrulu-Vulturulu, francat cu nu mai puÅĢin de 8 mÄrci de 5 parale Porto Gazetei din a doua emisiune Cap de Bour.
Acesta a fost Åi obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacÅĢii din ultimii cinci ani, fiind vÃĒndut la o licitaÅĢie la Geneva, cu aproximativ un milion de dolari (inclusiv taxe).
Ãn prezent, ÃŪn lume, sunt existente 750 de exemplare de "Cap de Bour" din prima emisiune autentice, dintre care 50 se aflÄ ÃŪn RomÃĒnia.
PRINTRE PRIMELE First Day Cover ROMANESTI
CAT VALOREAZA?
ESTE INTREBAREA CEA MAI DES INTALNITA DESPRE TIMBRE.EXISTA DOAR CATEVA MII DE TIMBRE RARE SI SCUMPE IN LUME,RESTUL SUNT TIMBRE COMUNE,FARA O VALOARE DEOSEBITA PE CARE LE COLECTIONEZI DIN PASIUNE.
Prin cuvantul "filatelie" se intelege practic pasiunea pentru marci postale, care se concretizeaza ,la inceput,numai prin colectionare, iar intr-un stadiu mai avansat si prin studierea lor.Pentru a fi filatelist trebuie, in primul rand, tragere de inima pentru obiectul colectiei, intr-un cuvant, pasiune pentru timbre.Nu poate fi considerat "filatelist" acela care si-a cumparat o colectie la a carei intocmire a muncit o alta persoana, nici un bogatas care investeste mari sume de bani in marci,pentru o mai comoda conservare a averii si nici comerciantul al carui scop este doar achizitionarea unor cantitati mari de timbre ieftin, cu scopul de a le revinde.Filatelistul asculta de aceleasi legi care sunt valabile pentru toate genurile de colectionare si, in plus, de cele specifice filateliei.Prin colectionare se intelege strangerea in mod sistematic a unor obiecte si pastrarea lor .Colectionand, se naste dorinta de perfectionare neincetata a colectiei.Astfel simpla pasiune devine o preocupare permanenta care se incadreaza ,oarecum, intr-o disciplina.Eu cred ca dintre toate genurile de colectionare, cea mai pasionanta este FILATELIA.Filatelia te invata sa fi ordonat,si iti dezvolta gustul pentru frumos.Este un mod eficient de imbogatire a cunostintelor generale, de istorie,geografie,stiinta,arta,politica,si nu lipsita de importanta este si latura economica a filateliei,fiecare colectie de timbre este o casa de economii in miniatura,treptat,fara eforturi deosebite si aproape fara sa-ti dai seama,marindu-ti colectia de timbre,iti maresti si averea,economiile.Avand in vedere ca in marea lor majoritate,marcile postale isi pastreaza valoarea lor reala,la unele chiar crescand semnificativ,ne putem da seama ce pot deveni aceste mici economii de-a lungul mai multor ani.Timbrele mai au avantajul de a avea un volum mic si o greutate neinsemnata,putand fi usor pastrate si transportate.Cam atat pentru inceput dar sper ca v-am trezit interesul, voua, cei care atunci cand vedeti un timbru, intrebati doar: CAT VALOREAZA/?


Director Web AdSmarty
UNA DIN RARITATILE FILATELICE ALE ROMANIEI:
RECENSAMANTUL POPULATIEI 1956 CENTRU INVERSAT
STITI CUM A APARUT ACEASTA EROARE?
Unul din muncitorii tipografi care supraveghea procesul de imprimare a colilor de timbre, a profitat de neatentia sefilor si s-a gandit cum ar putea “sa faca un ban in plus”. A ajuns la concluzia ca, inversand matrita din centrul machetei care avea bun de tipar, s-ar fi nascut o eroare filatelica rara, care ar fi valorat enorm in acele timpuri tulburi. Zis si facut. Planul i-a reusit, eroarea “involuntara” a fost creata, iar el a vandut colile unui mare speculant. Dar, asa cum se intampla de multe ori, afacerea a rasuflat iar el s-a trezit umflat de militie, fara a mai apuca sa se bucure de bogatia stransa peste noapte.
ROMANIAN FIRST STAMPS
The principality of Moldavia issued stamps immediately upon gaining autonomy in 1858, with the first cap de bour stamps being issued in July 1858. These were produced by handstamping on laid paper, and are now quite rare. The initial round design was shortly followed by one using a square frame with rounded corners, and using blue or white wove paper. These are somewhat more common.

215 stamps from the issue “Bull Head” ro: Cap de Bour), issued in 1858, disappeared from the National Philatelic Museum. Other stamps 660 are suspected to be false. 
After the union of Moldavia and Wallachia in 1861, the design was adapted to show the emblems of both principalities side-by-side, and inscribed "FRANCO SCRISOREI". The first stamps inscribed "POSTA ROMANA" were issued in January of 1865; the three values depicted Prince Alexander John Cuza in profile, facing right.
These did not last long in use, as Cuza was deposed the following year, and new stamps depicted Prince Carol I, also in profile, but facing left, and in a style very similar to contemporary French stamps. The adoption of the leu in 1867 required stamps in new denominations, which appeared in 1868.
In 1869, a new design consisted of the profile as before, but enclosed in an oval frame, a change lasting only until 1872, when the previous round frame once again came into use, with an overall design reminiscent of the contemporaneous stamps of France. They were originally printed in Paris, and then reprinted in Bucharest from 1876, the reprints having a rougher appearance and coarser perforations. New colors and values appeared in 1879.
In 1885 a new definitive series used larger and more readable numeric tablets, and surmounted Carol's profile with a bird. In 1889 the stamp paper was also impressed with a coat of arms, similar to, but not a true watermark. In 1891, Romania issued its first commemorative stamps, a series of five in which the usual profile of the king was framed by an inscription marking 25 years of his reign.
The series of 1893 introduced a variety of frames, and the first stamps denominated in lei.
In 1896, Romanian stamps were overprinted in Turkish currency for use on ships passing between Constanta and Constantinople.
In 1903 the first pictorial designs were issued to note the opening of a new post office in Bucharest, followed by a series of 10 designs in 1906, for the 40th anniversary of Carol's reign.

SECRETELE CAPULUI DE BOUR
Ãn filatelie, prin reimpresiune se ÃŪnÅĢelege reimprimarea unor mÄrci poÅtale aferente anumitor emisiuni, care s-au epuizat ori au fost retrase din circulaÅĢie dintr-un motiv sau altul. Acestea se fac numai cu cliÅeele originale care au folosit la imprimarea emisiunilor ÃŪn discuÅĢie. Reimpresiunile pot fi realizate avÃĒnd caracteristicile mÄrcilor originale sau deosebindu-se de acestea prin coloritul hÃĒrtiei, compoziÅĢia cernelurilor tipografice etc. Majoritatea reimpresiunilor nu mai au putere de francare, ele fiind realizate ÃŪn vederea completÄrii unor colecÅĢii oficiale, ori ÃŪn alte scopuri filatelice.
Ãn literatura autohtonÄ de specialitate se vorbeÅte despre REIMPRESIUNEA „CAP DE BOUR”, una singurÄ, denumitÄ uneori Åi reimpresiunea GORJAN. Referiri la aceasta ÃŪntÃĒlnim ÃŪn articolele publicate de cÄtre Castle ÃŪn revista „London Philatelist”, ÃŪn anul 1902; articolele publicate de John N. Luff ÃŪn „The Philatelic Journal od America”. DE asemenea, menÅĢionÄm Åi o scrisoare a unui oarecare PÄulescu publicatÄ ÃŪn revista „l’echo de la timbrologie”, ÃŪn 1902. Toscsac Åi Witzleben documenteazÄ cel mai complet „reimpresiunea Gorjan”, care ÃŪmpreunÄ cu Paul FocÅeneanu, precizeazÄ cÄ ÃŪn 1891, directorul general al poÅtelor, colonelul Gorjan, a intrat ÃŪn posesia matriÅĢelor CAP DE BOUR.
El a numit o comisie pentru stabilirea autenticitÄÅĢii respectivelor cliÅee. Ãn acea comisie se afla Åi cunoscutul gravor Fessler, care dupÄ ce curÄÅĢÄ matriÅĢele, executÄ, ÃŪn atelierul sÄu, grupe de cÃĒte trei copii cu fiecare matriÅĢÄ, ÃŪn tuÅ negru pe hÃĒrtie albÄ. El a reÅĢinut pentru colecÅĢia personalÄ, cÃĒte un timbru reimprimat astfel, celelalte douÄ din fiecare valoare fiind preluate de cÄtre Gorjan Åi membrii comisiei. Comisia executÄ o reimpresiune cu urmÄtoarele tiraje:
- 27 parale = 50 bucÄÅĢi; hÃĒrtie roz, groasÄ; tuÅ negru.
- 54 parale = 30 bucÄÅĢi; hÃĒrtie verzuie; tuÅ albastru ÃŪnchis.
- 81 parale = 30 bucÄÅĢi; hÃĒrtie albÄstruie, subÅĢire; tuÅ negru.
- 108 parale = 20 bucÄÅĢi; hÃĒrtie roz; tuÅ negru.
Dat fiind faptul cÄ matriÅĢele erau afectate de ruginÄ, calitatea mÄrcilor reimprimate a fost nesatisfÄcÄtoare, ceea ce l-a determinat pe Gorjan sÄ ordone distrugerea lor.
Sursele nu fac nicio referire la vreo anumitÄ reimpresiune pe hÃĒrtie albÄ cu tuÅ negru. AceleaÅi surse, ÃŪn „Illustriertes Briefmarken Journal” nr. 7/1892 fac referire la: „reimpresiunile Gorjan care s-au fÄcut pe hÃĒrtie albÄ Åi care au intrat ÃŪn posesia fostului cÄpitan Moroiu”. Nu credem cÄ acest fapt s-a ÃŪntÃĒmplat ÃŪn realitate (falsurile Moroiu reprezintÄ orice numai CAPUL DE BOUR nu).
Nimeni nu face nicio precizare asupra scopului ÃŪn care au fost fÄcute reimpresiunile Gorjan; cÃĒte tiraje au fost ÃŪn fapt?
Gorjan a ordonat ca matriÅĢele sÄ fie ÃŪnvelite ÃŪn cearÄ Åi sigilate ÃŪntr-o casetÄ (a cÄrei urmÄ avea sÄ se piardÄ o vreme). CÃĒte reimpresiuni Gorjan vor fi fost, nu se Åtie; cred cÄ ar trebui sÄ contabilizÄm douÄ tiraje la aceastÄ reimpreisune: primul pe hÃĒrtie albÄ. La o licitaÅĢie filatelicÄ din ElveÅĢia sunt prezentate exemplare CAP DE BOUR emisiunea I pe hÃĒrtie albÄ, tuÅ negru drept… eseuri.
Urma matriÅĢelor originale se pierduse, dar ÃŪn 1944 un funcÅĢionar de rang ÃŪnalt al poÅtei anunÅĢa cÄ a descoperit ÃŪntr-o casetÄ sigilatÄ matriÅĢele originale, cÃĒntÄrind aproximativ 150 de grame fiecare, ale timbrelor CAP DE BOUR, ÃŪnvelite ÃŪn cearÄ, pe care le-a verificat prin aplicare pe hÃĒrtie. Nu se Åtie nimic despre ce a fÄcut acolo acest funcÅĢionar numit Oprescu. CÃĒte reimprimate a tras, unde sunt ele, cui a predat matriÅĢele descoperite, dar mai ales ce s-a ÃŪntÃĒmplat cu Oprescu dupÄ 1944?
AÅadar, pÃĒnÄ nu de mult se Åtia despre existenÅĢa reimpresiunilor la Emisiunea I CAP DE BOUR astfel:
- Fessler = cÃĒte 3 (trei) bucÄÅĢi din fiecare valoare; hÃĒrtie albÄ; negru;
- Gorjan = douÄ tiraje, unul pe hÃĒrtie color, celÄlalt pe hÃĒrtie albÄ.
- Oprescu = o verificare. BÄnuim cel mult 10 bucÄÅĢi din fiecare valoare, probabil pe hÃĒrtie albÄ cu tuÅ negru (?).
Ãn literatura autohtonÄ de specialitate se vorbeÅte despre REIMPRESIUNEA „CAP DE BOUR”, una singurÄ, denumitÄ uneori Åi reimpresiunea GORJAN. Referiri la aceasta ÃŪntÃĒlnim ÃŪn articolele publicate de cÄtre Castle ÃŪn revista „London Philatelist”, ÃŪn anul 1902; articolele publicate de John N. Luff ÃŪn „The Philatelic Journal od America”. DE asemenea, menÅĢionÄm Åi o scrisoare a unui oarecare PÄulescu publicatÄ ÃŪn revista „l’echo de la timbrologie”, ÃŪn 1902. Toscsac Åi Witzleben documenteazÄ cel mai complet „reimpresiunea Gorjan”, care ÃŪmpreunÄ cu Paul FocÅeneanu, precizeazÄ cÄ ÃŪn 1891, directorul general al poÅtelor, colonelul Gorjan, a intrat ÃŪn posesia matriÅĢelor CAP DE BOUR.
El a numit o comisie pentru stabilirea autenticitÄÅĢii respectivelor cliÅee. Ãn acea comisie se afla Åi cunoscutul gravor Fessler, care dupÄ ce curÄÅĢÄ matriÅĢele, executÄ, ÃŪn atelierul sÄu, grupe de cÃĒte trei copii cu fiecare matriÅĢÄ, ÃŪn tuÅ negru pe hÃĒrtie albÄ. El a reÅĢinut pentru colecÅĢia personalÄ, cÃĒte un timbru reimprimat astfel, celelalte douÄ din fiecare valoare fiind preluate de cÄtre Gorjan Åi membrii comisiei. Comisia executÄ o reimpresiune cu urmÄtoarele tiraje:
- 27 parale = 50 bucÄÅĢi; hÃĒrtie roz, groasÄ; tuÅ negru.
- 54 parale = 30 bucÄÅĢi; hÃĒrtie verzuie; tuÅ albastru ÃŪnchis.
- 81 parale = 30 bucÄÅĢi; hÃĒrtie albÄstruie, subÅĢire; tuÅ negru.
- 108 parale = 20 bucÄÅĢi; hÃĒrtie roz; tuÅ negru.
Dat fiind faptul cÄ matriÅĢele erau afectate de ruginÄ, calitatea mÄrcilor reimprimate a fost nesatisfÄcÄtoare, ceea ce l-a determinat pe Gorjan sÄ ordone distrugerea lor.
Sursele nu fac nicio referire la vreo anumitÄ reimpresiune pe hÃĒrtie albÄ cu tuÅ negru. AceleaÅi surse, ÃŪn „Illustriertes Briefmarken Journal” nr. 7/1892 fac referire la: „reimpresiunile Gorjan care s-au fÄcut pe hÃĒrtie albÄ Åi care au intrat ÃŪn posesia fostului cÄpitan Moroiu”. Nu credem cÄ acest fapt s-a ÃŪntÃĒmplat ÃŪn realitate (falsurile Moroiu reprezintÄ orice numai CAPUL DE BOUR nu).
Nimeni nu face nicio precizare asupra scopului ÃŪn care au fost fÄcute reimpresiunile Gorjan; cÃĒte tiraje au fost ÃŪn fapt?
Gorjan a ordonat ca matriÅĢele sÄ fie ÃŪnvelite ÃŪn cearÄ Åi sigilate ÃŪntr-o casetÄ (a cÄrei urmÄ avea sÄ se piardÄ o vreme). CÃĒte reimpresiuni Gorjan vor fi fost, nu se Åtie; cred cÄ ar trebui sÄ contabilizÄm douÄ tiraje la aceastÄ reimpreisune: primul pe hÃĒrtie albÄ. La o licitaÅĢie filatelicÄ din ElveÅĢia sunt prezentate exemplare CAP DE BOUR emisiunea I pe hÃĒrtie albÄ, tuÅ negru drept… eseuri.
Urma matriÅĢelor originale se pierduse, dar ÃŪn 1944 un funcÅĢionar de rang ÃŪnalt al poÅtei anunÅĢa cÄ a descoperit ÃŪntr-o casetÄ sigilatÄ matriÅĢele originale, cÃĒntÄrind aproximativ 150 de grame fiecare, ale timbrelor CAP DE BOUR, ÃŪnvelite ÃŪn cearÄ, pe care le-a verificat prin aplicare pe hÃĒrtie. Nu se Åtie nimic despre ce a fÄcut acolo acest funcÅĢionar numit Oprescu. CÃĒte reimprimate a tras, unde sunt ele, cui a predat matriÅĢele descoperite, dar mai ales ce s-a ÃŪntÃĒmplat cu Oprescu dupÄ 1944?
AÅadar, pÃĒnÄ nu de mult se Åtia despre existenÅĢa reimpresiunilor la Emisiunea I CAP DE BOUR astfel:
- Fessler = cÃĒte 3 (trei) bucÄÅĢi din fiecare valoare; hÃĒrtie albÄ; negru;
- Gorjan = douÄ tiraje, unul pe hÃĒrtie color, celÄlalt pe hÃĒrtie albÄ.
- Oprescu = o verificare. BÄnuim cel mult 10 bucÄÅĢi din fiecare valoare, probabil pe hÃĒrtie albÄ cu tuÅ negru (?).
..
cataloage filatelice online
TIMBRE OBLITERATE/
STAMPILATE
Semnul cu care se arata ca o marca postala si-a indeplinit menirea si nu mai poate fi intrebuintata se numeste obliterare.mijloacele intrebuintate in acest scop sunt diverse.In Afganistan(primele serii)si la prima marca din Trinidad (Lady Mcleod)s-a taiat sau s-a rupt o bucatica din timbru pentru a o considera anulata.Se intalneste si obliterarea cu penita prin linii drepte sau incrucisate(romania telegraf 1871 sau rusia nr.1)Mai exista si preobliterarea sau obliterarea imprimata de la inceput(in SUA si Franta).Cel mai raspandit mijloc de obliterare este stampilarea.Stampila este mai veche decat marca,la inceput trimiterile postale erau doar stampilate,o data cu aparitia timbrelor ,stampilei i s-a dat o noua intrebuintare,adica anularea marcilor postale.S-au folosit stapile diferite,de la cele mai primitive,confectionate din dopuri de pluta(in SUA) pana la cele sofisticate si ingrijite in Japonia.Stampile sofisticate sunt si cele folosite pentru obliterarea marcilor cu ocazii speciale.In filatelie s-au folosit si stampile de complezenta,la ordin,pentru ca timbrele vandute filatelistilor sa nu mai poata fi folosite pe trimiteri postale.Colectionarii cauta in special timbre noi,neobliterate,deoarece acestea sunt mai valoroase,dar unele marci stampilate sunt mai scumpe decat cele nestampilate,deoarece cele stampilate sunt mai rare.Astfel stampila a devenit un obiect de studiu foarte important,nu se cerceteaza numai forma stampilei dar si tusul cu care ea a fost aplicata.Falsificatorii primitivi se multumeau cu un singur desen fara a lua in considerare ca stampila se uzeaza si isi schimba aspectul in decursul anilor.

La ÃŪnceputuri, filatelia era hobby-ul exclusivist al familiilor regale Åi al nobililor, al vedetelor de film sau al celebritÄÅĢilor din lumea sportului ori a altor persoane din viaÅĢa publicÄ.
Cu timpul, acest hobby a devenit accesibil tuturor, dÃĒnd posibilitatea fiecÄrei persoane iubitoare de frumos de a avea prin timbre, pe raftul din bibliotecÄ, propria sa colecÅĢie de istorie, o pÄrticicÄ a lumii.
Primul timbru din lume a apÄrut ÃŪn Marea Britanie Åi s-a numit Penny Black, fiind emis la 1 mai 1840, pentru a fi pus ÃŪn circulaÅĢie 5 zile mai tÃĒrziu. La nici douÄ decenii dupÄ emiterea acestuia, pe 15 iulie 1858, a apÄrut prima emisiune de mÄrci poÅtale romÃĒneÅti, intitulatÄ „Cap de bour”. Emisiunea a fost tipÄritÄ ÃŪn Moldova Åi reproduce semnul heraldic de pe stema statului.
Prima emisiune de mÄrci poÅtale romÃĒneÅti este formatÄ din patru valori, Åi anume: 27, 54, 81 Åi 108 parale.
Ãn ultima decadÄ ÃŪnsÄ, s-au produs schimbÄri majore ÃŪn ÃŪntreaga comunitate filatelicÄ, numÄrul colecÅĢionarilor scÄzÃĒnd pretutindeni cu excepÅĢia celor din Asia, al cÄror numÄr nu numai cÄ a rÄmas constant dar a Åi crescut semnificativ, fie datoritÄ celor ce vor prin timbru sÄ facÄ o investiÅĢie, fie datoritÄ colecÅĢionarilor care sunt adevÄraÅĢi pasionaÅĢi ai filateliei. Se pare, ÃŪnsÄ, cÄ RomÃĒnia ÃŪÅi doreÅte sÄ ocupe locul fruntaÅ ÃŪn acest trend descendent, comunitatea filatelicÄ din RomÃĒnia fiind pe cale de dispariÅĢie iar cei ce ÃŪncÄ mai cred ÃŪn „prietenia timbrelor” sunt vechii colecÅĢionari, ce ÃŪÅi dau puÅĢinul din pensie pentru cÃĒteva colite.
Lipsa de educaÅĢie dar Åi dezinteresul din partea autoritÄÅĢilor contribuie ÃŪncet dar sigur la ducerea acestei pasiuni ÃŪn negura uitÄrii, ÃŪntr-o ÅĢarÄ ce a avut printre cei mai mari filateliÅti din Europa, Åi aici nu pot sÄ nu amintesc de vasta colecÅĢie a regelui Carol al II-lea al RomÃĒniei, ce fÄcea schimburi filatelice cu cei mai mari monarhi ai lumii, dar Åi cu personalitÄÅĢi din Europa, cum ar fi contele Ferrari.
„O lume ÃŪntr-un timbru” este sloganul sub care se prezintÄ Romfilatelia, divizia din cadrul PoÅtei RomÃĒne ce se ocupÄ cu emiterea Åi comercializarea mÄrcilor, plicurilor Åi cÄrÅĢilor poÅtale emise ÃŪn RomÃĒnia.
Romfilatelia emite ÃŪn fiecare lunÄ seturi filatelice interesante dar, din pÄcate, mult prea scumpe, sfidÃĒnd ÃŪntreaga comunitate din RomÃĒnia dar Åi Uniunea PoÅtalÄ UniversalÄ, prin preÅĢuri, uneori, nejustificat de mari, mai ales avÃĒnd ÃŪn vedere cÄ marea majoritate a colecÅĢionarilor au un venit destul de mic, descurajÃĒnd, astfel, Åi ÃŪnceperea acestui hobby de cÄtre tineri.
Lumea filatelicÄ romÃĒneascÄ este zdruncinatÄ Åi de numeroase scandaluri, cel mai notoriu fiind acela al dispariÅĢiei unor timbre inestimabile din cadrul colecÅĢiei expuse la Muzeul Filatelic RomÃĒn, ce se aflÄ ÃŪn clÄdirea Muzeului NaÅĢional de Istorie a RomÃĒniei, rÄspunsul autoritÄÅĢilor fiind inexistent.
Dezinteresul se reflectÄ Åi ÃŪn modul ÃŪn care este organizat muzeul, multe dintre timbre fiind pÄstrate ÃŪn condiÅĢii precare iar cei ce vor sÄ admire aceste nepreÅĢuite obiecte ce reprezintÄ o parte a patrimoniului cultural romÃĒnesc trebuie sÄ se lupte cu niÅte sertare vechi, rigide, de metal, deseori ieÅind din micuÅĢa salÄ cu bÄtÄturi la mÃĒini. De asemenea, Åi modul ÃŪn care sunt aÅezate descurajeazÄ orice vizitator de a vedea ÃŪntreaga colecÅĢie.
Filatelia romÃĒneascÄ ÃŪÅi recapÄtÄ locul exclusivist pe care aceastÄ pasiune o ÃŪntruchipa la ÃŪnceputurile ei, fiind astÄzi ÃŪnÅĢeleasÄ doar de cei ce au o educaÅĢie ÃŪn acest sens.
Timbrul este, alÄturi de imn, drapel, stemÄ, unul dintre simbolurile reprezentative ale fiecÄrui stat iar gradul de culturÄ Åi civilizaÅĢie este dat de respectul pe care societatea ÃŪl are pentru aceste valori.

























