Sari la conținut

Maria Golescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maria Golescu
Date personale
Născută1897 Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedatănoiembrie 1987 (90 de ani) Modificați la Wikidata
Eastbourne, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Regatul Unit
 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațiemedievist
activist pentru drepturile femeilor[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteengleză Modificați la Wikidata

Maria Golescu (n. 1897, București – d. noiembrie 1987[1], Eastbourne, Regatul Unit) a fost o medievalistă,[2][este de încredere?]istoric de artă[3] feministă și deținut politic din România.[4][5]

Descendentă a unei familii românești de renume, fiica Zoei Golescu. Clasele primare și liceale le-a studiat cu profesori particulari după care la Universitatea din București i-a avut profesori pe Vasile Pârvan și Dimitrie Onciul.

Maria Golescu s-a preocupat în special de istoria artei medievale, studiind și publicând rezultatele cercetărilor sale în diferite reviste sau publicații în materie, cum ar fi: „Boabe de grâu", „Revista Fundațiilor Regale", „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", „Cronica Numismatică și Arheologică", „Arta și Grafica-Buletinul Imprimeriilor Statului", ,,Buletinul Muzeului Militar Național". Imboldul național și dragostea de țară și omenia a împins-o să intre în rândul femeilor române care au îngrijit răniții din războiul balcanic (1913), din cele de reîntregire (1916-1919 și 1941-1945). După război a continuat cercetările și să scrie. În data de 22 aprilie 1923, Maria Golescu s-a înscris în Societatea Numismatică Română .[6]

Fiind prietenă cu membrii familiei regale, a fost o fină observatoare a vieții politice din România interbelică. A schițat portretele oamenilor politici, a descris întruniri politice și culturale, conferințe. Printre acestea a descris și întrunirea feministă de la Fundația Carol din 1920, una din primele de acest fel din România. [7]

A fost arestată în 1949 și judecată cu un lot de 27 de personalități, printre care Nicolae Mavrocordat, Radu Cioculescu, Ștefan Nenițescu și condamnată la 14 ani de închisoare[7]. A făcut închisoare alături de soția liderului comunist Ion Mihalache, soții de miniștri, avocate, doctorițe, etc. [8]În anul 1961 a fost eliberată și părăsește țara cu ajutor britanic[7], împreună cu mama ei, Zoe Golescu, pentru a se stabili in Marea Britanie, la Eastbourne.

  1. ↑ Deletant, Dennis (). British Clandestine Activities in Romania during the Second World War (în engleză). Springer – via Google Books.
  2. ↑ „„Rinocerizarea" criteriului biografic la un istoric dilematic”. NapocaNews.ro.[nefuncțională – arhivă]
  3. ↑ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Editura Meronia. p. 119.
  4. ↑ Marcu 2017.
  5. ↑ Marcu, George; Ilinca, Rodica. „Personalități feminine din România (I)”. Ziarul Financiar.
  6. ↑ Aurică Smaranda. „Maria Golescu, membră a societăţii de numismatice române” (PDF). Argessis, Studii şi comunicări. Accesat în .
  7. 1 2 3 Marcu George; Rodica Ilinca (). Enciclopedia personalităților feminine din România. MERONIA2012. p. 155.
  8. ↑ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 223.
  • Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. București: Editura Meronia. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]