Embargo al armelor
.jpg)
Un embargo al armelor face referire la un embargo destinat oricărei forme de armă sau bun cu uz dublu, destinat unui stat, de obicei în vreme de război. Un embargou asupra armelor poate servi mai multe scopuri:[1]
- a semnala dezaprobarea față de comportamentul unui anumit actor;
- pentru a menține neutralitatea într-un conflict continuu;
- ca mecanism de pace care face parte dintr-un proces de pace pentru soluționarea unui conflict armat;
- a limita capacitatea unui actor de a aplica violență asupra altora;
- a slăbi capacitățile militare ale unei țări înainte de o intervenție străină.
Lista embargourilor asupra armelor
[modificare | modificare sursă]Țările incluse în listă se află sub embargou asupra armelor impus de ONU sau de o altă organizație internațională, cum ar fi UE și OSCE și altele) sau de o țară. În unele cazuri, embargoul asupra armelor este completat de un embargou comercial general, alte sancțiuni (financiare) sau interdicții de călătorie pentru anumite persoane. În unele cazuri, embargoul asupra armelor se aplică oricărei entități care locuiește sau este stabilită în țară, dar în altele este parțial, forțele guvernamentale recunoscute și forțele internaționale de menținere a păcii fiind exceptate de la embargou.
Embargou asupra armelor impus de ONU
[modificare | modificare sursă]
Iugoslavia (ONU, UE; 1991)
Somalia (ONU, UE; 1992/2002-2023)
Republica Democrată Congo (ONU, UE; 2003/1993-)
Rwanda (ONU, UE; 1994-2008)
Sudan (ONU, UE; 2004/1994-)
Sierra Leone (ONU, UE; 1997-2010)
Coasta de Fildeș (ONU, UE; 2004-2016)
Irak (ONU, UE; 2004-)
Coreea de Nord (ONU, UE; 2006-)[2]
Iran (ONU, UE; 2006-2020)[3]
Liban (ONU, UE; 2006-)
Guinea (ONU, UE; 2009-2014)
Eritreea (ONU, UE; 2010-2018)
Libia (ONU, UE; 2011-)
Republica Centrafricană (ONU, UE; 2013-2024)
Sudanul de Sud (ONU; 2018-)
Haiti (ONU; 2022-)
Foste embargouri
[modificare | modificare sursă]Embargoul asupra armelor impuse de alte organizații
[modificare | modificare sursă]
Cuba (USA, 1958-)
Turcia (US, 1975-1978)[4]
Vietnam (US, 1984-1995)
China (UE, USA, 1989-)
Myanmar (UE, 1990-)
Argentina (Regatul Unit, 1992-)
Armenia (OSCE, 1992-)
Azerbaidjan (OSCE, 1992-)
Zimbabwe (UE, 2002-)
Uzbekistan (UE, 2005-2009)[5]
Belarus (UE, 2011-)
Siria (Liga Arabă, 2011-)- Siria (UE, 2011-2013)[6]
Egipt (UE, 2013-)
Venezuela (UE, 2017-)
Israel (Spania, 2025-)[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Remarks of SRSG Ghassan Salamé to the United Nations Security Council on the situation in Libya 29 July 2019”. UNSMIL. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Embargoes and sanctions on Democratic People's Republic of Korea”. GOV.UK. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Iran says UN arms embargo lifted, allowing it to buy weapons”. Deutsche Welle. Accesat în .
- ↑ „US Arms Embargo against Turkey – after 30 Years, An Institutional Approach towards US Policy Making” (PDF). sam.gov.tr. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ „EU arms embargo on Uzbekistan — www.sipri.org”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Brussels, Associated Press in (). „EU imposes arms embargo on Syria”. the Guardian. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Spanish parliament advances arms embargo on Israel – report”. .
