Sari la conținut

Chauffeur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un chauffeur în Japonia stând lângă un Nissan Fuga.

Un chauffeur este un șofer profesionist al unui vehicul cu motor de pasageri, în special al unui vehicul de lux, cum ar fi un sedan, un SUV sau o limuzină.

În trecut, chauffeurii erau de regulă angajați de proprietarii vehiculelor. În prezent, aceștia lucrează frecvent pentru companii specializate de transport cu șofer sau ca profesioniști independenți. Astfel de servicii pot include atât șoferul, cât și vehiculul, deși unele companii furnizează doar șoferul.

Termenul „chauffeur” provine de la dominația producătorilor francezi de automobile în anii 1890 și de la utilizarea de către aceștia a motoarelor Daimler. Acestea necesitau încălzire (franceză chauffer) cu un arzător Bunsen înainte ca motorul să funcționeze. Această procedură delicată și întreținerea tuburilor de platină erau opera unui chauffeur care se ocupa și de întreținerea și putea conduce mașina. Rolul de chauffeur a evoluat în cel de șofer, mecanic și realizator de reparații curente.[1]

Doar cei bogați își puteau permite primele mașini. În anii 1890, mașinile erau decapotabile, adesea aveau o singură banchetă și erau conduse de proprietari. Din 1900, acestea au devenit mijloace de transport practice, iar proprietarii angajau șoferi în loc să conducă singuri.[2]

Un articol din 1906 din The New York Times relata că „problema chauffeur-ului este astăzi una dintre cele mai serioase cu care se confruntă automobilistul.” și se plângea că „tineri fără abilități deosebite, care câștigau între 10 și 12 dolari pe săptămână, sunt promovați brusc în posturi salariale cu salarii cuprinse între 25 și 50 de dolari” și recomanda recalificarea vizitiilor existenți.[3]

Domeniu de aplicare

[modificare | modificare sursă]

Deși termenul se poate referi la oricine conduce pentru a-și câștiga existența, de obicei implică un șofer al unui vehicul elegant de pasageri, cum ar fi o trăsură trasă de cai, un sedan de lux, un autocar sau mai ales o limuzină. În unele țări, în special în țările în curs de dezvoltare unde o ofertă disponibilă de forță de muncă asigură că până și clasele de mijloc își pot permite personal domestic.[4]

O varietate de beneficii sunt menționate pentru utilizarea șoferilor, inclusiv confortul, productivitatea și economisirea de timp și siguranța la volan pentru oamenii de afaceri și seniori. Costurile de asigurare pentru vehiculele de lux sunt adesea mai mici dacă șoferul desemnat este un chauffeur.[5][6]

  1. ↑ Johnson, Erik (). The Dawn of Motoring. Milton Keynes: Mercedes-Benz (UK ) Ltd. pp. 28-29. ISBN 0951062506.
  2. ↑ Freeston, C.L. (). Harmsworth, Alfred, ed. Motors and Motor Driving (ed. 2nd). London: Longmans, Green & Co. pp. 224-237.
  3. ↑ „Chauffeurs Lord It Over Their Employers; Big Salaries Turn the Heads of Automobile Drivers. They Scorn Menial Work Garage Managers Also Have Trouble with Them -- A Better Class Being Turned Out by the Schools”. The New York Times. . p. 16. Accesat în .
  4. ↑ Sanger, David E. (). „Once Around the Block, James, and Pick Me Up After My Nap”. The New York Times. p. 7. Accesat în .
  5. ↑ „Driven To Distraction: Mobile Office Gone Too Far?”. NBC5. Chicago. . Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ Villano, Matt (). „A Chauffeur Role That Tries Harder”. The New York Times. Accesat în .