spot_img

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

CÃĒnd satul se schimbă odată cu oamenii care ÃŪl locuiesc: proiecția documentarului „În primul rÃĒnd, să nu faci rău”, la Apollo 111 Cinema, și...

Agenția de cArte - 0
Ce se ÃŪntÃĒmplă cu un sat atunci cÃĒnd ÃŪn el ajung oameni care au venit din oraș ÃŪn căutarea unui alt fel de viață? Și ce se ÃŪntÃĒmplă cu cei care au locuit acolo dintotdeauna, atunci cÃĒnd locul pe care ÃŪl știu ÃŪncepe să fie privit din exterior ca un spațiu al autenticității, al patrimoniului și al unei vieți mai aproape de natură? Sunt cÃĒteva dintre ÃŪntrebările de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București ÃŪn această toamnă, odată cu proiecția documentarului „În primul rÃĒnd, să nu faci rău”, programată vineri, 2 octombrie, de la ora 18:30, la Apollo 111 Cinema. Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește ÃŪntÃĒlnirea dintre localnicii rămași ÃŪn satele săsești și oamenii care au ales să se mute ÃŪn Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de ÃŪntrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea ÃŪntre oamenii care ÃŪmpart același loc. Biletele la film sunt disponibile online: https://apollo111.eventbook.ro/film/bilete-in-primul-rand-sa-nu-faci-rau

Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală 

0
O inițiativă interdisciplinară de amploare națională, desfășurată ÃŪn perioada 2026–2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă ÃŪntÃĒlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice ale RomÃĒniei ÃŪn resurse culturale accesibile publicului larg.  Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio RomÃĒnia Cultural ÃŪn calitate de curator și coproducător. Desfășurată ÃŪn perioada 2026–2028, inițiativa aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica și explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului și, de ce nu, ÃŪntregii țări.

Premieră: Fulvia Folosea ÃŪn DEZASTRE NATURALE la Teatrul LUNI de la Green Hours 

0
Pe 27 și 28 septembrie, Teatrul LUNI de la Green Hours vă invită la premiera romÃĒnească a piesei Dezastre naturale, de Lauren Gunderson. Regizorul Alexandru Buescu și actrița Fulvia Folosea - una dintre cele mai apreciate voci din generația sa - aduc pe scena primului teatru independent din RomÃĒnia un spectacol cel puțin provocator, atÃĒt pentru ei ÃŪnșiși, cÃĒt și pentru publicul spectator.  Auzim șuieratul unei furtuni care se apropie. Lumina unui reflector se aprinde de fiecare dată cÃĒnd Angela pășește pe scenă. Din cÃĒnd ÃŪn cÃĒnd, o „oglindă magică” ÃŪși proiectează reflexiile ÃŪn ÃŪntreaga sală, creÃĒnd senzația unei curse de mașini. În subsolul propriei case, vocea ÃŪngrijorată a Angelei răsună cu o ÃŪntrebare aparent banală, dar ÃŪncărcată de neliniște: „Are cineva semnal aici jos?” „Dezastre Naturale” este un spectacol care vorbește despre ceea ce se ÃŪntÃĒmplă atunci cÃĒnd frica devine o stare permanentă, iar supraviețuirea ajunge să ÃŪnlocuiască sentimentul de siguranță.

Turneul internațional “REGINA și COMPOZITORII”

0
"REGINA și COMPOZITORII", proiect organizat de Asociația InoMusicArt și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), se desfășoară ÃŪn perioada 13 octombrie – 27 noiembrie 2026 și marchează 110 ani de la dispariția Reginei Elisabeta a RomÃĒniei, cunoscută ÃŪn lumea literară sub pseudonimul Carmen Sylva. Proiectul propune un demers muzical interdisciplinar care readuce ÃŪn atenția publicului creația sa poetică, relația sa cu muzica și rolul pe care l-a avut ÃŪn viața culturală romÃĒnească și europeană. Turneul cuprinde șapte evenimente, la București, Sinaia, Brașov, Londra, Paris, Viena și Tokyo, și apare ÃŪntr-un context ÃŪn care patrimoniul muzical construit ÃŪn jurul poeziei Reginei Elisabeta, deși amplu și valoros, este foarte rar prezent pe scenele de concert. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu, din nou ÃŪmpreună pe scenă ÃŪn RomÃĒnia ÃŪn Turneul național ”ZÃĒmbetul Muzicii”

0
Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu deschid, pe 28 septembrie, ora 19:00, la Sala Pro Arte din Deva, ediția a treia a Turneului...

LA ȚINTĂ!

„Marfă cu diamante” la „Strada de C’Arte”: poezie vie la statuie!

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost ÃŪnconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o ÃŪntÃĒlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sÃĒmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat ÃŪn picioare au așteptat ÃŪnserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de ÃŪnceput a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvÃĒntul rostit și cÃĒntat, exersată de cÃĒteva sute de spectatori și trecători ÃŪn fața intrării principale ÃŪn Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.
Citiți mai mult

Despre maternitate și viețile pe care nu le alegem

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune ÃŪncă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei ÃŪndrăznesc să-l rostească atÃĒt de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decÃĒt atÃĒt, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plÃĒnsul unui copil ÃŪntr-un avion sau ÃŪntr-o sală de așteptare și ani de zile a ÃŪncercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil ÃŪnseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricÃĒt de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că ÃŪndrăznește pentru că nu știu cÃĒte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este ÃŪncă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura ÃŪnsă nu pare să aibă ÃŪndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața ÃŪn jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se ÃŪntÃĒmplă cu ele atunci cÃĒnd viața ÃŪncepe să le pună la ÃŪncercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.
Citiți mai mult

Rețeaua Europeană RomÃĒnia Culturală

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană RomÃĒnia Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă romÃĒnă din diaspora europeană, realizat ÃŪmpreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din RomÃĒnia și finanțat de Departamentul pentru RomÃĒnii de Pretutindeni. Proiectul se derulează ÃŪn perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, ÃŪn componenta sa fizică, ÃŪn Spania – Nava, Oviedo, GijÃģn și Santander –, unde va fi prezentat ÃŪntre 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc ÃŪn alte state membre, RomÃĒnia are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă romÃĒnă nu este un lux, ci un instrument prin care ÃŪși păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă romÃĒnă: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație ÃŪși păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar cÃĒștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.
Citiți mai mult

„O poezie pe care n-o ții minte ÃŪncetează să fie poezie pentru tine”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Aceleași cuvinte, zece texte și zece feluri diferite de a construi literatură. Cea de-a patra ÃŪntÃĒlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată joi, 24 septembrie 2026, i-a adus din nou față ÃŪn față pe scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru cu profesoarele invitate ÃŪn proiect. De această dată, atelierul a pornit de la textele scrise după o temă aparent simplă: integrarea ÃŪntr-un text poetic a acelorași cuvinte alese, la o repede ochire, chiar de cele 10 profesoare de lima și literatura romÃĒnă – “piatră”, “tirbușon”, “bonsai”, “Toscana”, “vilă”, “crizanteme”, “molie”, “rugină”, “baston”, “poartă”, “telefon”, “cafea”, “copil”, “căprioară”, “tatuaj”, “buric”, “dulap”, “pieton”. Exercițiul arată, poate mai limpede decÃĒt o discuție teoretică despre stil, cÃĒt de diferit poate lucra fiecare autor cu exact același material verbal: de la melancolie la ironie, de la absurd la narațiune, de la imagine concentrată la parodie. În fond, după cum observa Florin Iaru, fiecare participant aduce ÃŪn text propria personalitate. „Niciun soi de ÃŪnșirare de cuvinte nu are sens dacă noi, oamenii, nu le dăm o semnificație. Mintea noastră, cum bine știți, are un tip de oroare de vid. Oamenii vor să dea semnificație tuturor evenimentelor și mai ales tuturor cuvintelor. (...) Odată ce le punem ÃŪn propoziție, ele ÃŪncep să aibă un sens pe care ÃŪl acordăm noi și, ÃŪn funcție de sensul pe care noi ÃŪl acordăm cuvintelor pe care le-am ales, ÃŪncepem să și construim ÃŪn jurul lor”, a explicat Florin Iaru. Și tocmai aici devine vizibilă miza exercițiului: aceleași „materiale” produc texte complet diferite.
Citiți mai mult

„Orice obiect este bun cÃĒtă vreme reflectă umanitatea din jur”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
O pernă care cunoaște insomniile stăpÃĒnei, un cuptor cu microunde care se supraÃŪncălzește, o șosetă trădată cu propria clonă, o pastilă care intră ÃŪn competiție cu un descÃĒntec și o litieră geloasă. Sunt cÃĒteva dintre personajele neobișnuite care au populat cea de-a treia ÃŪntÃĒlnire online a proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată luni, 21 septembrie 2026. Sub ÃŪndrumarea scriitorilor Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, cele zece profesoare de limba și literatura romÃĒnă din București și județul Constanța au trecut de la exercițiile de scriere creativă la discutarea propriilor texte, descoperind că un obiect banal poate deveni protagonistul unei povești despre oameni, iar o temă de atelier poate fi ÃŪnceputul unei proze publicabile.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul ÂŦEmpty SpaceÂŧ sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală ÃŪn practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurÃĒnd un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, ÂŦLOCÂŧ-ul (termen folosit și ÃŪn denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) ÃŪși suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior ÃŪn care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este ÃŪnțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria ÃŪn ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc ÃŪntr-o mare măsură de ÂŦCutiile lui NeaguÂŧ, atÃĒt ÃŪn ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziÅĢie-decompoziÅĢie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, ÃŪnsă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni ÃŪntre vizibil și invizibil, ÃŪntre prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, pÃĒnă la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu ÃŪnchis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii ÃŪl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou ÃŪn gură. Perșii credeau că, ÃŪn vÃĒltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea ÃŪl acoperi cu aripile ei, ÃŪl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară ÃŪn sus, PămÃĒntul se lăsă ÃŪn jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează ÃŪn jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormÃĒntului care conține viața, iar spargerea lui semnifică ÃŪnvingerea morții prin ÃŪnviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat ÃŪn cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica ÃŪncondeierii ouălor, răspÃĒndită ÃŪn spațiul romÃĒnesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția ÃŪncondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține ÃŪn sine ÃŪntregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic ÃŪn temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformÃĒnd spațiul expozițional ÃŪntr-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată ÃŪntr-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțÃĒnd ÃŪn evidență cÃĒteva paradoxuri. Pe măsură ce solul cÃĒmpiilor romÃĒnești devine mai puțin „productiv” ÃŪn sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă ÃŪn mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (ÃŪn special bărbații) sunt simbolul mobilității, cÃĒnd solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vÃĒnt către zone mai fertile, fiind ÃŪnlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pămÃĒnt, devine acum „sămÃĒnța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, ÃŪn egală măsură ancorat ÃŪn realitatea locală și ÃŪn cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„ÂŦArk of DreamsÂŧ pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorÃĒnd tema navigației sau a circulației ÃŪn care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere ÃŪntr-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, ÃŪn paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — ÃŪnțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămÃĒne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare ÃŪn care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrÃĒnd ÃŪntr-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvÃĒntul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune ÃŪn fascinanta paremiologie romÃĒnească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, ÃŪn mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe romÃĒnești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, ÃŪn 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial ÂŦCuvinte ÃŪnaripate. Proverbe romÃĒnești ilustrateÂŧ. AlegÃĒnd ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe romÃĒnești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial romÃĒnesc ÃŪntr-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. ÂŦUrma alegeÂŧ nu e numai despre rezultatul final sau sfÃĒrșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul ÃŪn care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul ÃŪn care ÃŪnțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodămÃĒntului artistic ÂŦalegeÂŧ sau configurează, ÃŪn cele din urmă, o realitatea duală ÃŪn care memoria se dizolvă ÃŪn semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum ÃŪl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, ÃŪn care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena ÃŪntr-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență ÃŪn film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și ÃŪncrederea că pot străluci ÃŪn propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, ÃŪn exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În RomÃĒnia, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gÃĒndire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii. Premiile sunt ÃŪn valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii. Premiile, ÃŪn valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2021, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. Astfel, propunem cÃĒteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2020, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2019, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii RomÃĒne, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, RomÃĒnia literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenÅĢiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din RomÃĒnia (APLER)

PublicaÅĢie culturală finanÅĢată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Evenimente Agenția de cArte

Eveniment

CÃĒnd satul se schimbă odată cu oamenii care ÃŪl locuiesc: proiecția documentarului „În primul rÃĒnd, să nu faci rău”, la Apollo 111 Cinema, și...

Agenția de cArte - 0
Ce se ÃŪntÃĒmplă cu un sat atunci cÃĒnd ÃŪn el ajung oameni care au venit din oraș ÃŪn căutarea unui alt fel de viață? Și ce se ÃŪntÃĒmplă cu cei care au locuit acolo dintotdeauna, atunci cÃĒnd locul pe care ÃŪl știu ÃŪncepe să fie privit din exterior ca un spațiu al autenticității, al patrimoniului și al unei vieți mai aproape de natură? Sunt cÃĒteva dintre ÃŪntrebările de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București ÃŪn această toamnă, odată cu proiecția documentarului „În primul rÃĒnd, să nu faci rău”, programată vineri, 2 octombrie, de la ora 18:30, la Apollo 111 Cinema. Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește ÃŪntÃĒlnirea dintre localnicii rămași ÃŪn satele săsești și oamenii care au ales să se mute ÃŪn Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de ÃŪntrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea ÃŪntre oamenii care ÃŪmpart același loc. Biletele la film sunt disponibile online: https://apollo111.eventbook.ro/film/bilete-in-primul-rand-sa-nu-faci-rau

Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală 

0
O inițiativă interdisciplinară de amploare națională, desfășurată ÃŪn perioada 2026–2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă ÃŪntÃĒlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice ale RomÃĒniei ÃŪn resurse culturale accesibile publicului larg.  Terra Memoriae este un proiect inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio RomÃĒnia Cultural ÃŪn calitate de curator și coproducător. Desfășurată ÃŪn perioada 2026–2028, inițiativa aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica și explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului și, de ce nu, ÃŪntregii țări.

Premieră: Fulvia Folosea ÃŪn DEZASTRE NATURALE la Teatrul LUNI de la Green Hours 

0
Pe 27 și 28 septembrie, Teatrul LUNI de la Green Hours vă invită la premiera romÃĒnească a piesei Dezastre naturale, de Lauren Gunderson. Regizorul Alexandru Buescu și actrița Fulvia Folosea - una dintre cele mai apreciate voci din generația sa - aduc pe scena primului teatru independent din RomÃĒnia un spectacol cel puțin provocator, atÃĒt pentru ei ÃŪnșiși, cÃĒt și pentru publicul spectator.  Auzim șuieratul unei furtuni care se apropie. Lumina unui reflector se aprinde de fiecare dată cÃĒnd Angela pășește pe scenă. Din cÃĒnd ÃŪn cÃĒnd, o „oglindă magică” ÃŪși proiectează reflexiile ÃŪn ÃŪntreaga sală, creÃĒnd senzația unei curse de mașini. În subsolul propriei case, vocea ÃŪngrijorată a Angelei răsună cu o ÃŪntrebare aparent banală, dar ÃŪncărcată de neliniște: „Are cineva semnal aici jos?” „Dezastre Naturale” este un spectacol care vorbește despre ceea ce se ÃŪntÃĒmplă atunci cÃĒnd frica devine o stare permanentă, iar supraviețuirea ajunge să ÃŪnlocuiască sentimentul de siguranță.

Turneul internațional “REGINA și COMPOZITORII”

0
"REGINA și COMPOZITORII", proiect organizat de Asociația InoMusicArt și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), se desfășoară ÃŪn perioada 13 octombrie – 27 noiembrie 2026 și marchează 110 ani de la dispariția Reginei Elisabeta a RomÃĒniei, cunoscută ÃŪn lumea literară sub pseudonimul Carmen Sylva. Proiectul propune un demers muzical interdisciplinar care readuce ÃŪn atenția publicului creația sa poetică, relația sa cu muzica și rolul pe care l-a avut ÃŪn viața culturală romÃĒnească și europeană. Turneul cuprinde șapte evenimente, la București, Sinaia, Brașov, Londra, Paris, Viena și Tokyo, și apare ÃŪntr-un context ÃŪn care patrimoniul muzical construit ÃŪn jurul poeziei Reginei Elisabeta, deși amplu și valoros, este foarte rar prezent pe scenele de concert. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu, din nou ÃŪmpreună pe scenă ÃŪn RomÃĒnia ÃŪn Turneul național ”ZÃĒmbetul Muzicii”

0
Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu deschid, pe 28 septembrie, ora 19:00, la Sala Pro Arte din Deva, ediția a treia a Turneului...

LA ȚINTĂ!

„Marfă cu diamante” la „Strada de C’Arte”: poezie vie la statuie!

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost ÃŪnconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o ÃŪntÃĒlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sÃĒmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat ÃŪn picioare au așteptat ÃŪnserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de ÃŪnceput a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvÃĒntul rostit și cÃĒntat, exersată de cÃĒteva sute de spectatori și trecători ÃŪn fața intrării principale ÃŪn Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.
Citiți mai mult

Despre maternitate și viețile pe care nu le alegem

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune ÃŪncă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei ÃŪndrăznesc să-l rostească atÃĒt de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decÃĒt atÃĒt, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plÃĒnsul unui copil ÃŪntr-un avion sau ÃŪntr-o sală de așteptare și ani de zile a ÃŪncercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil ÃŪnseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricÃĒt de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că ÃŪndrăznește pentru că nu știu cÃĒte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este ÃŪncă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura ÃŪnsă nu pare să aibă ÃŪndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața ÃŪn jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se ÃŪntÃĒmplă cu ele atunci cÃĒnd viața ÃŪncepe să le pună la ÃŪncercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.
Citiți mai mult

Rețeaua Europeană RomÃĒnia Culturală

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană RomÃĒnia Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă romÃĒnă din diaspora europeană, realizat ÃŪmpreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din RomÃĒnia și finanțat de Departamentul pentru RomÃĒnii de Pretutindeni. Proiectul se derulează ÃŪn perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, ÃŪn componenta sa fizică, ÃŪn Spania – Nava, Oviedo, GijÃģn și Santander –, unde va fi prezentat ÃŪntre 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc ÃŪn alte state membre, RomÃĒnia are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă romÃĒnă nu este un lux, ci un instrument prin care ÃŪși păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă romÃĒnă: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație ÃŪși păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar cÃĒștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.
Citiți mai mult

„O poezie pe care n-o ții minte ÃŪncetează să fie poezie pentru tine”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
Aceleași cuvinte, zece texte și zece feluri diferite de a construi literatură. Cea de-a patra ÃŪntÃĒlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată joi, 24 septembrie 2026, i-a adus din nou față ÃŪn față pe scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru cu profesoarele invitate ÃŪn proiect. De această dată, atelierul a pornit de la textele scrise după o temă aparent simplă: integrarea ÃŪntr-un text poetic a acelorași cuvinte alese, la o repede ochire, chiar de cele 10 profesoare de lima și literatura romÃĒnă – “piatră”, “tirbușon”, “bonsai”, “Toscana”, “vilă”, “crizanteme”, “molie”, “rugină”, “baston”, “poartă”, “telefon”, “cafea”, “copil”, “căprioară”, “tatuaj”, “buric”, “dulap”, “pieton”. Exercițiul arată, poate mai limpede decÃĒt o discuție teoretică despre stil, cÃĒt de diferit poate lucra fiecare autor cu exact același material verbal: de la melancolie la ironie, de la absurd la narațiune, de la imagine concentrată la parodie. În fond, după cum observa Florin Iaru, fiecare participant aduce ÃŪn text propria personalitate. „Niciun soi de ÃŪnșirare de cuvinte nu are sens dacă noi, oamenii, nu le dăm o semnificație. Mintea noastră, cum bine știți, are un tip de oroare de vid. Oamenii vor să dea semnificație tuturor evenimentelor și mai ales tuturor cuvintelor. (...) Odată ce le punem ÃŪn propoziție, ele ÃŪncep să aibă un sens pe care ÃŪl acordăm noi și, ÃŪn funcție de sensul pe care noi ÃŪl acordăm cuvintelor pe care le-am ales, ÃŪncepem să și construim ÃŪn jurul lor”, a explicat Florin Iaru. Și tocmai aici devine vizibilă miza exercițiului: aceleași „materiale” produc texte complet diferite.
Citiți mai mult

„Orice obiect este bun cÃĒtă vreme reflectă umanitatea din jur”

La Țintă! Agenția de cArte - 0
O pernă care cunoaște insomniile stăpÃĒnei, un cuptor cu microunde care se supraÃŪncălzește, o șosetă trădată cu propria clonă, o pastilă care intră ÃŪn competiție cu un descÃĒntec și o litieră geloasă. Sunt cÃĒteva dintre personajele neobișnuite care au populat cea de-a treia ÃŪntÃĒlnire online a proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată luni, 21 septembrie 2026. Sub ÃŪndrumarea scriitorilor Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, cele zece profesoare de limba și literatura romÃĒnă din București și județul Constanța au trecut de la exercițiile de scriere creativă la discutarea propriilor texte, descoperind că un obiect banal poate deveni protagonistul unei povești despre oameni, iar o temă de atelier poate fi ÃŪnceputul unei proze publicabile.
Citiți mai mult

Agenda de carte

spot_img

Cronica de cArte

Cronica de cArte

„Empty Space” – solo show Bogdan Pelmuș, la Galeria CREART

Agenția de cArte -
„Solo show-ul ÂŦEmpty SpaceÂŧ sintetizează un deceniu de cercetare vizuală și reflecție conceptuală ÃŪn practica artistului vizual Bogdan Pelmuș, configurÃĒnd un demers artistic orientat către o cartografiere afectivă și profund subiectivă a spațiului. În universul său plastic, ÂŦLOCÂŧ-ul (termen folosit și ÃŪn denumirea lucrărilor din seria realizată pe tablă recuperată) ÃŪși suspendă funcția de reper geografic sau coordonată topografică și devine o structură mnemonică, un teritoriu interior ÃŪn care memoria, absența și experiența perceptivă se sedimentează stratificat. Astfel, spațiul nu mai este ÃŪnțeles ca extensie fizică măsurabilă, ci ca arhivă sensibilă a urmelor umane, ca suprafață latentă a unei prezențe care persistă dincolo de materialitatea imediată. În contextul actual dominat de proliferarea mediilor virtuale și de substituirea progresivă a experienței directe prin simulacre digitale, virtuale, artificiale, instalațiile-casetă concepute de Bogdan Pelmuș funcționează asemenea unor ancore vizuale care reintroduc corporalitatea și memoria ÃŪn ordinea fragilă a realului. Totodată, acestea ne amintesc ÃŪntr-o mare măsură de ÂŦCutiile lui NeaguÂŧ, atÃĒt ÃŪn ceea ce privește modalitatea de expresie, dar mai ales cu privire la principiul compoziÅĢie-decompoziÅĢie. Minimalismul formal al acestor structuri ascunde, ÃŪnsă, o densitate afectivă subtilă: suprafețele aparent austere devin receptacule ale unei tensiuni ÃŪntre vizibil și invizibil, ÃŪntre prezență și dispariție. Selecția expozițională este completată de o intervenție sonoră concepută special pentru acest proiect, un strat auditiv care extinde experiența senzorială a spațiului și amplifică dimensiunea imersivă a demersului lui Pelmuș.” – Ana Daniela Sultana

„OVOGRAFIE” – solo show Mariana Andone Rotaru, la Galeria CREART

0
"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, pÃĒnă la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu ÃŪnchis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii ÃŪl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou ÃŪn gură. Perșii credeau că, ÃŪn vÃĒltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea ÃŪl acoperi cu aripile ei, ÃŪl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară ÃŪn sus, PămÃĒntul se lăsă ÃŪn jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează ÃŪn jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormÃĒntului care conține viața, iar spargerea lui semnifică ÃŪnvingerea morții prin ÃŪnviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat ÃŪn cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica ÃŪncondeierii ouălor, răspÃĒndită ÃŪn spațiul romÃĒnesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția ÃŪncondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține ÃŪn sine ÃŪntregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic ÃŪn temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformÃĒnd spațiul expozițional ÃŪntr-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată ÃŪntr-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana

„Survival Infrastructure” – solo show Zoița Delia Călinescu, la Galeria CREART

0
„În discursul actual despre Antropocen, spațiile periferice nu sunt simple zone de degradare, ci devin praguri active unde se negociază supraviețuirea. Proiectul Survival Infrastructure – instalație multimedia site-specific caracteristică practicii artistice actuale a Zoiței – recuperează periferia, scoțÃĒnd ÃŪn evidență cÃĒteva paradoxuri. Pe măsură ce solul cÃĒmpiilor romÃĒnești devine mai puțin „productiv” ÃŪn sens agrar tradițional, acesta generează o nouă productivitate, de o natură diferită: mobilitatea. Deșertificarea coridorului sudic al Dunării devine astfel catalizatorul unui fenomen social specific (migrația de gen), nu doar un proces geologic. Totodată, mai răstoarnă o logică; dacă ÃŪn mod tradițional, plantele sunt simbolul stabilității (rădăcina), iar oamenii (ÃŪn special bărbații) sunt simbolul mobilității, cÃĒnd solul se deșertifică, speciile native dispar sau „migrează” prin semințe purtate de vÃĒnt către zone mai fertile, fiind ÃŪnlocuite de specii „oportuniste” sau rezistente la secetă (invazive), iar acest efect migraționist se reflectă și la oameni. În comunitățile din Oltenia, bărbații erau cei care migrau pentru munci sezoniere, dar migrația feminină actuală este un răspuns structural la colapsul „casei” (ecosistemului). Femeia, istoric legată de gospodărie și pămÃĒnt, devine acum „sămÃĒnța” care pleacă pentru a asigura supraviețuirea celor rămași. Centrată pe fenomenul accelerat de aridizare din sud-vestul Olteniei, expoziția-instalație a Zoiței funcționează simultan ca o arhivă a transformării ecologice și ca o hartă a rezilienței umane. În acest sens, corpul feminin devine ultima resursă pentru familii și pentru comunitate, dar și agentul critic al relației dintre degradarea solului și degradarea țesutului social. Instalația documentară Survival Infrastructure a Zoiței se revendică ecofeminismului teoretizat de autoare precum Donna Haraway, Vandana Shiva ori Maria Mies, dar este, ÃŪn egală măsură ancorat ÃŪn realitatea locală și ÃŪn cercetarea din teren a artistei. ” – Ana Daniela Sultana

„Ark of Dreams” – expoziție personală Valentin Soare, la Galeria CREART

0
„ÂŦArk of DreamsÂŧ pornește de la ideea de port ca spațiu liminal, de tranzit și acumulare, explorÃĒnd tema navigației sau a circulației ÃŪn care lucrările – obiecte parietale (din piatră, lemn sau rășină) și schițe – funcționează ca instrumente de orientare ori repere ÃŪntr-un parcurs subiectiv propus de Valentin Soare. Totodată, selecția de față activează, ÃŪn paralel, un alt tip de itinerar: acela al devenirii formei sculpturale, de la schiță — ÃŪnțeleasă ca spațiu al intenției, al posibilului și al geometriei proiective — la sculptură, abordată in extenso. Schița funcționează ca matrice a formei, un loc al negocierii dintre idee și materie, unde compoziția rămÃĒne deschisă, reversibilă și supusă transformării. Trecerea către tridimensional implică un proces de sedimentare ÃŪn care volumul este condensat iar forma capătă contur, amploare și stabilitate, intrÃĒnd ÃŪntr-un raport direct cu spațiul. ” – Ana Daniela Sultana

„Urma alege” – solo show Ana Gurduza, la Galeria CREART

0
„Aflată la intersecția dintre memoria culturală și experimentul artistic, dintre artele aplicate și cuvÃĒntul scris, personala cu valențe ludice semnată de Ana Gurduza reunește elemente estetice și conceptuale reprezentative din practica artistei și ne oferă o incursiune ÃŪn fascinanta paremiologie romÃĒnească. Obiecte imagologice, proverbele din cele mai variate spații lingvistice recurg, ÃŪn mod expresiv, la același tip de limbaj simplu și concret pentru a transmite experiențe universal valabile ori ghidaj moral. Selecția de față reprezintă doar o parte din ilustrațiile pe care Ana Gurduza le-a realizat pornind de la proverbe romÃĒnești, o preocupare mai amplă a sa care a dus la lansarea, ÃŪn 2024, alături de Alexandra Mihailciuc, a proiectului editorial ÂŦCuvinte ÃŪnaripate. Proverbe romÃĒnești ilustrateÂŧ. AlegÃĒnd ca subiect al lucrărilor sale unele dintre cele mai edificatoare proverbe romÃĒnești, Ana Gurduza explorează patrimoniul imaterial romÃĒnesc ÃŪntr-un act simbolic de cercetare deopotrivă a trecutului și a inconștientului colectiv. ÂŦUrma alegeÂŧ nu e numai despre rezultatul final sau sfÃĒrșitul unui proces de cercetare vizuală ci, mai ales, despre felul ÃŪn care decidem adevărata valoare a acestui proces și felul ÃŪn care ÃŪnțelegem să ne raportăm la trecut și la identitatea culturală. Procesul difuz și subiectiv al deznodămÃĒntului artistic ÂŦalegeÂŧ sau configurează, ÃŪn cele din urmă, o realitatea duală ÃŪn care memoria se dizolvă ÃŪn semn și simbol. ” – Ana Daniela Sultana
spot_img

Dialogul de carte

Studioul de carte

Studioul de carte

„Cum ÃŪl ating, covorul spune o poveste”

Agenția de cArte - 0
Într-o lume grăbită, ÃŪn care visul pare adesea un lux, un grup de tineri din Centrul de Plasament Mia’s Children reușește să transforme scena ÃŪntr-un loc al speranței. Spectacolul „Spune-mi că nu visez!”, regizat de Camelia Popa, nu este doar o piesă de teatru, ci o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea sinelui. Evenimentul are un scop nobil – toate fondurile obținute vor fi direcționate către centrul care le oferă acestor copii o șansă la o viață mai bună. Camelia Popa, regizoare cu experiență ÃŪn film și teatru, lucrează benevol cu tinerii de la Mia’s Children, oferindu-le nu doar un rol pe scenă, ci și ÃŪncrederea că pot străluci ÃŪn propria lor poveste. Cristina Poterășoiu a stat de vorbă, ÃŪn exclusivitate pentru Agenția de Carte, cu regizoarea Camelia Popa.

„Cea mai mare parte a vieții noastre se derulează prin intermediere vizuală digitală”

1

Cunoașterea realității și arta de a o descrie: noi provocări, noi perspective

1

„În RomÃĒnia, democrația comunicării digitale nu are limite”

1

„Un pretext pentru gÃĒndire critică”

2

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii. Premiile sunt ÃŪn valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenÅĢiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după ÃŪnchiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, cÃĒștigătorii. Premiile, ÃŪn valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2021, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. Astfel, propunem cÃĒteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2020, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 31 august 2019, ora 23.00. După ÃŪnchiderea votului, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii RomÃĒne, ÃŪntr-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor ÃŪntruni cele mai multe voturi. Vom acorda cÃĒte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus cÃĒteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii romÃĒne contemporane. Echipa AgenÅĢiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio RomÃĒnia Cultural, Observator Cultural, RomÃĒnia literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinÅĢe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenÅĢiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis pÃĒnă la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRÅĒI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenÅĢiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din RomÃĒnia (APLER)

PublicaÅĢie culturală finanÅĢată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508